Dieta paleo

Dieta paleo (paleolitică) pornește de la ideea de a mânca alimente integrale, neprocesate, asemănătoare cu cele disponibile înainte de apariția agriculturii: carne, pește, ouă, legume, fructe și nuci. Exclude cerealele, lactatele, leguminoasele, zahărul și produsele procesate.

Pentru slăbit, beneficiul vine mai ales din eliminarea zahărului și a alimentelor ultraprocesate. Pe de altă parte, excluderea unor grupe întregi de alimente cere atenție la nutrienți (de exemplu calciul) și poate fi mai costisitoare.

Istoric și origine

Conceptul de alimentație paleolitică a fost propus pentru prima dată în mod sistematic de Walter L. Voegtlin, un gastroenterolog american, în cartea The Stone Age Diet (1975), în care argumenta că omul modern este biologic adaptat la dieta vânătorilor-culegători și că abaterile moderne de la aceasta cauzează boli cronice. Lucrarea sa a rămas relativ obscură, dar a pus semnele precursoare ale dezbaterii.

Sistematizarea academică a venit de la Loren Cordain, profesor de kinesiologie la Colorado State University, care a publicat The Paleo Diet în 2002 pe baza mai multor articole de cercetare anterioare. Cordain a revizuit literatura antropologică și arheologică pentru a reconstrui compoziția estimată a dietei paleolitice și a argumentat că cerealele, leguminoasele și lactatele — introduse odată cu agricultura în urmă cu 10.000 de ani — sunt incompatibile genetic cu fiziologia umană. Cartea sa a oferit o justificare academică coerentă unui model alimentar preexistent și a atras atenția clinicienilor și a publicului larg.

Popularizarea masivă a venit prin comunitatea CrossFit, care a adoptat dieta paleo ca alimentație oficială recomandată în jurul anului 2005–2010, expunând milioane de adepți la principiile ei. Robb Wolf, un biochimist și fost student al lui Cordain, a amplificat mesajul prin The Paleo Solution (2010) și un podcast cu audiență largă. Dieta a generat și critici academice serioase, paleontologii și antropologii contestând premisa că dieta paleolitică era uniformă sau că adaptarea genetică la ea este demonstrabilă. Studiile clinice pe dieta paleo sunt relativ puține și cu perioade scurte de urmărire, limitând concluziile pe termen lung.