Dieta Sirtfood

Dieta Sirtfood se bazează pe ideea că anumite alimente — numite „sirtfoods” (varză kale, afine, ceai verde, ciocolată neagră, hrișcă, ceapă roșie) — ar „activa” niște proteine din corp numite sirtuine. Începe cu o fază restrictivă, cu foarte puține calorii și sucuri verzi, apoi trece la mese mai echilibrate care includ aceste alimente.

Alimentele propuse sunt sănătoase și bogate în antioxidanți, dar dovezile că „sirtuinele” ar accelera slăbirea sunt limitate. Scăderea rapidă din prima fază este, în mare parte, apă și efect al aportului caloric foarte mic.

Istoric și origine

Dieta Sirtfood a fost creată de nutriționiștii britanici Aidan Goggins și Glen Matten, care au publicat cartea The Sirtfood Diet în 2016. Goggins și Matten activau în domeniul nutriției sportive și al suplimentelor alimentare și au construit dieta în jurul conceptului de sirtuine — o familie de proteine celulare (SIRT1–SIRT7) implicate în reglarea metabolismului, inflamației și îmbătrânirii celulare. Cercetătorii David Sinclair (Harvard) și Lenny Guarente (MIT) studiaseră sirtuinele în context de longevitate, descoperind că restricția calorică le activează. Goggins și Matten au argumentat că anumite alimente conțin compuși polifenolici care activează aceleași căi — fără restricție calorică completă.

Dieta a câștigat o notorietate globală neașteptată în 2020, când presa a relatat că cântăreața Adele slăbise dramatic — aproximativ 45 kg în decurs de un an — și că ar fi urmat dieta Sirtfood. Adele nu a confirmat public această legătură, dar speculațiile au generat o explozie de interes mediatic și o creștere masivă a vânzărilor cărții în întreaga lume. Cartea a reintrat pe lista bestseller din Marea Britanie la mai bine de patru ani de la publicare.

Din punct de vedere al cercetării, baza de dovezi pentru mecanismul central al dietei — că activarea sirtuinelor prin alimente specifice produce slăbire suplimentară față de restricția calorică simplă — rămâne slabă. Studiile pe sirtuine sunt realizate predominant pe drojdii, viermi și șoareci, cu date clinice umane limitate. Nutriționiștii recunosc că alimentele propuse (kale, afine, ceai verde, turmeric, ulei de măsline) sunt sănătoase și bogate în antioxidanți, dar atribuirea beneficiilor sirtuinelor specifice rămâne speculativă în absența trial-urilor clinice riguroase.